含羞草传媒

聽 聽 聽Se poate spune f膬r膬 a gre葯颈 c膬 unul dintre cei mai cunoscu葲i 葯颈 mai 卯ndr膬gi葲i profesori pe care i-a avut 卯nv膬葲膬m芒ntul academic din Suceava a fost domnul profesor univ. dr. Gheorghe C. Moldoveanu.

聽 聽 聽

聽 聽 聽Personalitate plurivalent膬, de excep葲ie, profesorul Gheorghe C. Moldoveanu s-a n膬scut la 1 octombrie 1937, 卯n jude葲ul Vrancea, din p膬rin葲ii Constantin 葯颈 Ecaterina Moldoveanu. A urmat 葯coala gimnazial膬 卯n comuna natal膬, liceul 卯n Foc葯ani, iar 卯n anul 1962 a absolvit Facultatea de Filologie a Universit膬葲ii 鈥濧l. I. Cuza鈥� Ia葯颈, specializarea Limba 艧颈 literatura rom芒n膬, 卯ncep芒ndu-艧颈 imediat cariera didactic膬 la Catedra de limba 艧颈 literatura rom芒n膬 a Facult膬牛ii de Filologie de la Institutul Pedagogic din Gala牛i, unde a fost, pe r芒nd, 艧ef de cabinet, asistent 艧颈 lector universitar. Din 1974, Facultatea de Filologie din Gala牛i nu a mai 艧colarizat pentru specializarea Limba 艧颈 literatura rom芒n膬, iar profesorii 贵补肠耻濒迟膬葲颈i au plecat s膬 predea 卯n 卯nv膬葲膬m芒ntul preuniversitar. Dup膬 ce a predat c芒葲iva ani la Liceul de Filologie-Istorie din Gala牛i 葯颈 la Liceul Pedagogic 鈥濩ostache Negri鈥� din ora葯ul de pe malul Dun膬rii, 卯n 1991, profesorul Gheorghe C. Moldoveanu a fost invitat 卯n Bucovina de fostul s膬u coleg de grup膬, profesorul Mihai Iordache, s膬 葲in膬 cursuri la Facultatea de Litere, unde a devenit, prin concurs, 卯n 1992, conferen葲iar titular al cursurilor de Limba rom芒n膬 contemporan膬 (fonetic膬-fonologie, ortografie, lexicologie) 艧颈 Dialectologie, c膬rora li s-au ad膬ugat apoi altele: Istoria limbii rom芒ne, Toponimie rom芒neasc膬, Antroponimie rom芒neasc膬, Evolu牛ia ortografiei rom芒ne, fiind nu numai unul dintre cei mai 卯ndr膬gi葲i dasc膬li ai 贵补肠耻濒迟膬葲颈i, ci fiind un 卯ntemeietor 卯n adev膬ratul sens al cuv芒ntului, pentru c膬, 卯mpreun膬 cu regretatul Mihai Iordache, a re卯nnodat firul tradi葲iei filologice 卯n Universitatea sucevean膬, 葯coal膬 al c膬rei prim rector a fost istoricul 葯颈 criticul literar Constantin Ciopraga. Numele acestei mari personalit膬葲i ie葯ene care a girat 卯nv膬葲膬m芒ntul superior de la Suceava obliga 葯coala filologic膬 din Universitatea 鈥炄榯efan cel Mare鈥� s膬 continue la un nivel 卯nalt tradi葲ia deschis膬 卯n 1963, la 卯nfiin葲area institu葲iei. A slujit cu mult膬 d膬ruire 葯coala filologic膬 sucevean膬 p芒n膬 卯n 2005, anul pension膬rii Domniei Sale.
Profesorul Gheorghe Moldoveanu a fost foarte 卯ndr膬git de discipoli, dar a fost 艧颈 un profesor exigent, exigent 卯nt芒i cu sine 卯nsu葯颈, acesta fiind cu siguran葲膬 葯颈 unul dintre secretele reu葯颈tei Domniei Sale la catedr膬. 葮i-a iubit elevii 葯颈 studen葲ii, a 葯tiut s膬 aib膬 卯ncredere 卯n ei, s膬 卯i pre葲uiasc膬, s膬 葯颈-i apropie, dar nu prin metode care s膬 le lase impresia c膬 卯nv膬葲膬tura este un lucru facil, ci 卯ntr-un mod care s膬-i responsabilizeze pentru a fi, la r芒ndul lor, 鈥瀞膬m膬d膬i鈥� fa葲膬 de destinul limbii rom芒ne. De aceea, profesorul Gheorghe Moldoveanu a 葯tiut s膬 cultive grija adev膬rat膬 pentru cuv芒ntul rostit sau scris, o grij膬 pe care nu ar trebui s膬 o aib膬 numai dasc膬lul de limba rom芒n膬, ci orice vorbitor, c膬ci 鈥瀘mului i-a fost dat cuv芒ntul鈥�, iar cuv芒ntul, ne spune Al. Vlahu葲膬 鈥濧prinde-n inimi ur膬 sau iubire, / De moarte, de via葲膬-i d膬t膬tor, / 葮i neamuri poate-mpinge la pieire, / Cum poate-aduce m芒ntuirea lor鈥�.
Profesorul Gheorghe Moldoveanu are nu numai o bogat膬 activitate didactic膬, ci 葯颈 o activitate 葯tiin葲ific膬 reprezentativ膬, concretizat膬 卯n peste 150 de studii 葯颈 articole 葯颈 卯n 15 volume de autor, care acoper膬 o problematic膬 extrem de vast膬 din domeniul lingvisticii rom芒ne葯ti: limba rom芒n膬 contemporan膬, toponimia 葯颈 onomastica, istoria limbii rom芒ne, dar 葯颈 din sfera mai larg膬 a culturii rom芒ne. Acestea s-au bucurat de numeroase cronici, recenzii, cit膬ri, semn al interesului pe care l-au trezit 卯n r芒ndul colegilor de breasl膬. A葯adar, profesorul este deopotriv膬 om de 葯tiin葲膬, 葯颈, nu 卯n ultimul r芒nd, scriitor.
脦n noiembrie 1978 Gheorghe Moldoveanu a ob牛inut titlul de doctor 卯n filologie al Universit膬牛ii din Bucure艧ti, cu teza Toponimia din bazinul Milcovului, jude牛ul Vrancea, sub coordonarea acad. I. Coteanu, teza fiind publicat膬 ulterior sub titlul Nume de locuri din Valea Milcovului, Editura Neuron, Foc艧ani, 1996. Bucovinei care l-a adoptat nu i-a r膬mas dator nici 卯n plan 葯tiin葲ific, pentru c膬 卯n anul 1998 a ap膬rut volumul Limba rom芒n膬 卯n Bucovina. Statutul socio-cultural 艧颈 politic, Editura A92, Ia艧颈, lucrare care a ob葲inut Premiul Funda葲iei Culturale a Bucovinei pe anul 1998. 脦n 1999 a urmat un prim volum din Cr卯mpeie de limb膬 rom芒n膬, Editura Bucovina viitoare, Suceava, c膬ruia i s-a ad膬ugat 卯n 2018, la Editura PIM din Ia艧颈, al doilea volum. Domeniului ortografiei i-a dedicat dou膬 lucr膬ri, una 卯n 2000, o privire istoric膬 asupra ortografiei limbii rom芒ne, la Editura Universit膬牛ii Suceava, urmat膬 de Principii de scriere rom芒neasc膬 (卯n colaborare), la Editura PIM, Ia艧颈, 卯n 2006. Istoria limbii rom芒ne s-a bucurat de aten葲ia Domniei Sale, interesul fa葲膬 de problemele extrem de ispititoare, dar 葯颈 extrem de dificile ale acestui domeniu concretiz芒ndu-se 卯n dou膬 c膬r葲i: Istoria limbii rom芒ne. Partea I. Latina, la Editura Universit膬牛ii Suceava, 2001 葯颈 Evolu牛ia limbii rom芒ne. De la origini p芒n膬 卯n secolul al XV-lea, Editura Casa C膬r牛ii de 艦tiin牛膬, Cluj-Napoca, 2015 (卯n colaborare). Invitat s膬 葲in膬 dou膬 conferin葲e la Academia Rom芒n膬, Domnia Sa a ales s膬 vorbeasc膬 tot despre Bucovina: Bucovina: onomastic膬 艧颈 istorie, publicat膬 la Editura Academiei Rom芒ne, 卯n 2002, 葯颈 Aron Pumnul 鈥� contribu牛ii la dezvoltarea limbii 艧颈 culturii rom芒ne艧ti din Bucovina, tip膬rit膬 la Editura Academiei Rom芒ne, 卯n 2007. A urmat 卯n 2013 volumul A fi na葲ional sau a nu fi, la Editura PIM, Ia葯颈, 卯n 2013 葯颈, 卯n acela葯颈 an, la Editura Academiei Rom芒ne, s-a tip膬rit Dic葲ionarul limbajului poetic al lui Octavian Goga, un exerci葲iu de pasiune 葯颈 de tenacitate, o lucrare de 卯nalt膬 葲inut膬 葯tiin葲ific膬, ce i-a adus autorului 葯颈 cel mai prestigios premiu care se acord膬 卯n cultura noastr膬, Premiul Bogdan Petriceicu Hasdeu al Academiei Rom芒ne 卯n anul 2015.
聽 聽 聽Pentru 卯ntreaga activitate didactic膬 葯颈 葯tiin葲ific膬 a fost distins cu numeroase premii 葯颈 diplome: Profesor eviden葲iat; Medalia de Aur a Universit膬葲ii 鈥炄榯efan cel Mare鈥� din Suceava; Diplom膬 de excelen葲膬 a Asocia葲iunii pentru Literatura Rom芒n膬 葯颈 Cultura Poporului Rom芒n, Desp膬r牛膬m芒ntul 鈥濵ihail Kog膬lniceanu鈥� Ia葯颈; Diploma de Onoare 鈥濽NIREA 150鈥�, Diploma de excelen葲膬 葯颈 Medalia 鈥�150 de ani de existen葲膬 a Colegiului Na葲ional Unirea鈥� din Foc葯ani; cet膬葲ean de onoare al comunei C芒mpineanca; Premiul Academiei Rom芒ne, 卯n anul 2015.
聽 聽 聽A vorbi despre profesorul Gheorghe C. Moldoveanu 卯nseamn膬 a evoca o personalitate cople葯颈toare, care a l膬sat urme ad芒nci 卯n inimile tuturor celor l-au cunoscut. Spiritul analitic, enciclopedic, firea dinamic膬, umorul subtil, savoarea discursului plin de t芒lcuri 葯颈 de 卯n葲elepciune, 卯ng膬duin葲a 葯颈 bl芒nde葲ea fa葲膬 de ceilal葲i, bun膬tatea, chipul senin, bl芒nd 葯颈 binevoitor sunt doar c芒teva tr膬s膬turi pe care le-au apreciat to葲i aceia care au avut privilegiul de a-l cunoa葯te.

聽 聽 聽A plecat asear膬 (21 ianuarie 2020), discret, foarte discret, g芒ndindu-se, poate, s膬 nu ne tulbure sau m膬car s膬 nu ne tulbure prea tare. 葮i totu葯颈 plecarea Domniei Sale a c膬zut ca un tr膬snet asupra comunit膬葲ii academice sucevene. To葲i cei care l-au cunoscut, l-au pre葲uit 葯颈 l-au iubit, to葲i aceia care s-au bucurat de prietenia Domniei Sale se pot considera, pe bun膬 dreptate, privilegia葲i.

聽 聽 聽Drum bun spre Cer, Domnule Profesor! Poate c膬 葯颈 卯ngerii au nevoie de pu葲in膬 gramatic膬.