含羞草传媒

Propunerile Consor葲iului 听universitar 鈥濧cademica Plus鈥� privind standardele minimale necesare 葯i obligatorii pentru conferirea calit膬葲ii de conduc膬tor de doctorat 葯i a atestatului de abilitare, respectiv ob葲inerea titlurilor universitare

Consor葲iul universitar 鈥濧cademica Plus鈥�, format din Universitatea din Pite葯ti, Universitatea 鈥炄榯efan cel Mare鈥� din Suceava, Universitatea 鈥濴ucian Blaga鈥� din Sibiu, Universitatea din Ploie葯ti, Universitatea 鈥�1 Decembrie 1918鈥� din Alba Iulia, Universitatea 鈥濾alahia鈥� din T芒rgovi葯te, Universitatea din Oradea, Universitatea din Petro葯ani, Universitatea 鈥濧urel Vlaicu鈥� din Arad 葯i Universitatea 鈥濩onstantin Br芒ncu葯i鈥� din T芒rgu-Jiu, v膬 transmite urm膬toarele observa葲ii 葯i propuneri privind standardele minimale necesare 葯i obligatorii pentru conferirea calit膬葲ii de conduc膬tor de doctorat 葯i a atestatului de abilitare:

PRINCIPII (care trebuie s膬 guverneze realizarea standardelor minimale):

1. Crearea de 葯anse egale pentru cercet膬tori 葯i cadre didactice pentru a ocupa prin concurs un post 卯n 卯nv膬葲膬m芒nt sau 卯n cercetare;

2. Crearea de 葯anse egale pentru cadre didactice din aceea葯i ramur膬 de 葯tiin葲膬/domeniu fundamental pentru promovarea 卯n carier膬, evaluarea individual膬, acordarea salariilor diferen葲iate, acordarea grada葲iilor de merit;

3. Eliminarea tuturor formul膬rilor improprii 葯i echivoce care permit interpret膬ri;

4. Existen葲a unei structuri similare (A1, A2, A3) pentru toate comisiile, cu stabilirea unor ponderi ra葲ionale 卯ntre cele trei tipuri de activit膬葲i 葯i a unui punctaj total.

OBSERVA葰II GENERALE

1. Noile propuneri de standarde minimale necesare 葯i obligatorii trebuie s膬 r膬spund膬 solicit膬rilor exprimate at芒t de membrii comunit膬葲ii academice, c芒t 葯i de reprezentan葲ii institu葲iilor de 卯nv膬葲膬m芒nt superior referitoare la 1) uniformizarea standardelor, 2) posibilitatea utiliz膬rii acestor criterii 卯n metodologia de finan葲are a universit膬葲ilor (implicit 卯n evaluarea individual膬, acordarea salariilor diferen葲iate, acordarea grada葲iilor de merit), 3) asigurarea unui traseu de carier膬 c芒t mai asem膬n膬tor pentru cadrele didactice universitare 葯i pentru cercet膬tori, din punctul de vedere al muncii prestate pentru 卯ndeplinirea criteriilor minimale. Din p膬cate, constat膬m c膬 propunerile publicate nu vin deloc 卯n 卯nt芒mpinarea acestor necesit膬葲i 葯i exigen葲e.

2. Formularea criteriilor trebuie s膬 fie f膬r膬 echivoc pentru a nu permite interpret膬ri diferite. Dac膬 standardele minimale sunt elaborate de CNADTCU, de aplicarea lor r膬spund rectorii, conform prevederilor legale 卯n vigoare. Prin urmare, tocmai experien葲a aplic膬rii lor de c膬tre rectori trebuie utilizat膬 de noile comisii CNADTCU. Exist膬 multiple contesta葲ii, pl芒ngeri penale 葯i ac葲iuni 卯n instan葲膬 cauzate de ambiguitatea formul膬rii tipului de activitate. Ex.: comisia 14, activitatea 2.4 鈥濭ranturi/proiecte c芒葯tigate prin competi葲ie inclusiv proiecte de cercetare/consultan葲膬 (valoare de minim 10.000 Euro echivalen葲i)鈥�.

3. Finan葲area 卯nv膬葲膬m芒ntului superior utilizeaz膬 drept indicator de calitate raportul dintre punctajul total al fiec膬rui cadru didactic 葯i punctajul minim necesar pentru func葲ia sa. Criteriul este folosit 葯i de universit膬葲i pentru evaluarea individual膬, acordarea salariilor diferen葲iate, acordarea grada葲iilor de merit. Constat膬m, 卯ns膬, c膬 multe comisii nu au un punctaj total (prin urmare indicatorul devine inutilizabil pentru acest scop), iar la comisiile la care acesta exist膬, valoarea sa 葯i efortul de a-l realiza difer膬 foarte mult de la o comisie la alta, chiar 葯i 卯n cadrul aceleia葯i ramuri de 葯tiin葲膬.听

4. Efortul depus de un cadru didactic sau cercet膬tor pentru promovare trebuie s膬 fie relativ similar, 卯n special dac膬 discut膬m de aceea葯i ramur膬 de 葯tiin葲膬/domeniu fundamental. 脦n ANEXA 1 (ata葯at膬) este prezentat膬 o situa葲ie comparativ膬 pentru comisiile 7, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 26 privind modul 卯n care este punctat acela葯i set simplu de activit膬葲i (prezentate 卯n coloana Exemplu), specifice oric膬rui inginer, indiferent de domeniul 卯n care activeaz膬. 脦n aceast膬 compara葲ie, se observ膬 c膬 acela葯i set de activit膬葲i conduce la un grad de 卯ndeplinire a punctajului minim pentru totalul A1+A2 ce variaz膬, pentru un conferen葲iar, de la un minim de 0,487 la Comisia 16, pan膬 la valoarea 1,541 la Comisia 26. Similar, pentru profesor, raportul variaz膬 de la 0,26 la 0,77, ceea ce 卯nseamn膬 c膬, pentru promovare, efortul necesar unui inginer arondat comisiei 16 este de 3 ori mai mare dec芒t al colegului arondat comisiei 26. Aceast膬 situa葲ie este inadmisibil膬 卯n condi葲iile salariz膬rii similare a celor doi 葯i imposibil de gestionat 葯i explicat de rector comunit膬葲ii sale. Chiar 葯i dac膬 elimin膬m extremele, ceea ce r膬m芒ne este 卯nc膬 inacceptabil. 听DISCUT膫M DE INGINERI CARE SE AFL膫 DE MULTE ORI 脦N ACEEA葮I FACULTATE, UNEORI 脦N ACELA葮I DEPARTAMENT. Putem accepta o specificitate care sa duc膬 la varia葲ii de 卤20% a efortului, dar nu de 3 ori c芒t este 卯n prezent.听

5. 脦n cadrul fiec膬rei comisii se remarc膬 diferen葲e semnificative 卯ntre categoriile folosite de comisii pentru 卯ndeplinirea punctajelor pentru fiecare dintre activit膬葲ile A1, A2 葯i A3. De exemplu, la comisiile inginere葯ti, la activitatea A1, pentru unele comisii conteaz膬 卯ndrumarele de laborator sau manuale 卯n format electronic, ori coordonarea de programe de studii sau proiecte educa葲ionale, iar la alte comisii nu, de葯i cu to葲ii sunt ingineri. 脦n ANEXA 2 se poate observa, comparativ, c芒t de mult difer膬 卯ntre comisiile inginere葯ti condi葲iile minime 卯n ceea ce prive葯te publicarea de articole 葯tiin葲ifice.

6. Ponderile activit膬葲ilor A1 葯i A2 sunt semnificativ diferite chiar 卯n comisii din aceea葯i ramur膬 de 葯tiin葲膬. Activitatea unui cadru didactic universitar, fie c膬 este vorba de conferen葲iar, profesor universitar sau coordonator de doctorat, este structurat膬 pe dou膬 dimensiuni, 卯n egal膬 m膬sur膬 semnificative pentru calitatea presta葲iei sale profesionale. 脦n anumite standarde actuale este valorizat膬 foarte bine activitatea de cercetare opera葲ional膬, dar este foarte pu葲in apreciat膬 activitatea didactic膬. Nu putem uita faptul c膬 activitatea didactic膬 st膬 la baza elabor膬rii 葯i public膬rii periodice a unor cursuri utile studen葲ilor, cursan葲ilor 葯i comunit膬葲ii educa葲ionale, 卯n general, dar 葯i necesare pentru stimularea progresului 葯tiin葲ific 卯n domeniu. 脦n plus, elaborarea 葯i revizuirea periodic膬 a cursurilor reflect膬 contribu葲ia cea mai valoroas膬 a fiec膬rui cadru didactic, realizat膬 nu la nivel de cercetare opera葲ional膬, ci de cercetare fundamental膬. 脦n contradic葲ie cu cele men葲ionate anterior, exist膬 comisii unde activit膬葲ile de tip A1 nici m膬car nu mai sunt introduse 卯n standardele minimale (Comisiile 1, 4, 5, 7, 28). Este de neconceput faptul c膬 acest criteriu lipse葯te cu des膬v芒r葯ire din evaluarea unui conferen葲iar sau profesor universitar care dedic膬 cel pu葲in jum膬tate din timpul de lucru de 40 de ore s膬pt膬m芒nal activit膬葲ii didactice. Din acest motiv, consider膬m c膬 publicarea unor c膬r葲i de specialitate sau cursuri universitare trebuie s膬 fie unul din pilonii principali prin care se poate evalua, m膬car par葲ial, activitatea didactic膬 a unui conferen葲iar sau profesor universitar. 听La Comisiile 25 葯i 30 activit膬葲ile nu sunt precizate riguros, la Comisia 31 exist膬 sigle care nu pot fi descifrate (CDI, DID, RIA). Stupefiant, la Comisia 30 lipse葯te activitatea A3 (esen葲ial膬 卯n evaluarea universit膬葲ilor), ca 葯i cum cercetarea filosofic膬 nu ar avea nevoie de nici o recunoa葯tere interna葲ional膬. 听

7. Dimensionarea punctajului pentru CS II, 卯n compara葲ie cu cel pentru conferen葲iar, 葯i, similar, pentru profesor, comparativ cu CS I, este mult dispropor葲ionat膬 卯n favoarea cercet膬torilor. Aceasta este o grav膬 discriminare, favoriz芒nd evident cariera unui cercet膬tor, de葯i salariul s膬u este comparabil cu cel al cadrului didactic echivalent. Un cadru didactic nu poate utiliza mai mult de 50% din timpul s膬u de lucru pentru cercetare, 卯n timp ce un cercet膬tor folose葯te 100% din timpul s膬u de lucru pentru cercetare. A葯adar punctajul pentru activitatea A2 trebuie s膬 fie de cel pu葲in 2 ori mai mare la cercet膬tor comparativ cu punctajul pentru cadrul didactic echivalent. Sau admitem cu to葲ii c膬 durata 卯n care po葲i s膬 devii CS I este jum膬tate din durata 卯n care po葲i s膬 devii profesor universitar.

8. Majoritatea comisiilor prev膬d punctaje totale egale (suma A1+A2+A3) pentru cele dou膬 categorii: cadre didactice 葯i cercet膬tori. Un cadru didactic utilizeaz膬 cel pu葲in 50% din timpul de lucru de 40 de ore pe s膬pt膬m芒n膬 pentru activit膬葲i didactice 葯i cel mult 50% pentru cercetare. Dac膬 punctajul pentru A1 nu este comparabil cu punctajul pentru A2 (lucru acceptabil 葯i de interes pentru foarte multe comisii), atunci punctajul total pentru cadrul didactic nu poate fi egal cu cel al cercet膬torului din cauza necorel膬rii cu alocarea timpului de lucru. Se impune, pentru cercet膬tor, un punctaj corelat cu cele 40 de ore s膬pt膬m芒nale de activitate dedicate cercet膬rii 葯i, implicit, un punctaj corespunz膬tor pentru recunoa葯terea interna葲ional膬.听

9. Punctajele pentru activitatea A3 trebuie s膬 fie corelate cu punctajele A1 葯i A2 at芒t pentru cadrul didactic, c芒t 葯i pentru cercet膬tor. Nu este admisibil ca punctajul pentru A3, cel al recunoa葯terii 葯i impactului activit膬葲ii, s膬 fie egal sau mai mare la cadrul didactic dec芒t la cercet膬torul echivalent, 卯n condi葲iile 卯n care cercet膬torul are de 卯ndeplinit la A2 (activitatea de cercetare) un punctaj semnificativ mai mare.

10. Principiul care trebuie s膬 guverneze realizarea standardelor minimale trebuie s膬 aib膬 卯n vedere crearea de condi葲ii egale pentru ca un CS III/CS II s膬 poat膬 candida pentru un post de conferen葲iar/profesor, tot a葯a cum un lector/conferen葲iar s膬 poat膬 candida pentru un post de CS II/CS I. Se impune asigurarea unui sistem de echival膬ri a activit膬葲ilor 卯ntre A1 葯i A2, corelat cu timpul destinat activit膬葲ii didactice 葯i de cercetare, 卯n a葯a fel 卯nc芒t cele dou膬 categorii de posibili candida葲i s膬 aib膬 葯anse egale.听

11. Modificarea standardelor minimale nu ar trebui s膬 anuleze activitatea desf膬葯urat膬 anterior de cadrele didactice/cercet膬tori prin modificarea listelor ce cuprind revistele indexate 卯n BDI recunoscute. Consider膬m c膬, dac膬 un cadru didactic/cercet膬tor a publicat la un moment dat un articol 卯ntr-o revist膬 care la acel moment era indexat膬 卯n BDI recunoscute, atunci acest statut al revistei nu trebuie s膬 fie unul tranzitoriu, cum prev膬d anumite standarde actuale (ex. Comisia 28), ci permanent, 卯ntruc芒t nu putem exclude activitatea cadrului didactic/cercet膬torului pe motivul c膬 actualmente revista trebuie s膬 fac膬 dovada includerii 卯n cel pu葲in o baz膬 de date dintre cele recunoscute prin prezentul ordin. Nu este vina cadrului didactic/cercet膬torului c膬 indexarea revistei se modific膬 anual 葯i consider膬m c膬 trebuie s膬 se 葲in膬 cont de indexarea revistei la momentul public膬rii articolului.听

12. Clasificarea editurilor pe categorii este un proces cu o periodicitate dificil de anticipat 葯i, deseori, prea pu葲in transparent pentru autori. Pe de alt膬 parte, exist膬 葯anse foarte mari ca o carte cel pu葲in tot at芒t de valoroas膬 din punct de vedere 葯tiin葲ific cu una publicat膬 la edituri incluse actualmente 卯n categoriile A1, A2 sau B s膬 fi fost publicat膬 la o alt膬 听editur膬. 听Se pune aici fireasca 卯ntrebare: ce judec膬m prestigiul, reprezentativitatea, vizibilitatea editurii sau calitatea lucr膬rii 葯tiin葲ifice? Important este ca membrii comisiei s膬 realizeze o analiz膬 a c膬r葲ilor 葯i o evaluare obiectiv膬, pe criterii epistemologice specifice domeniului, determinant膬 pentru aprecierea calitativ膬 a acestora, indiferent de editura 卯n care au fost publicate 鈥� practic膬 existent膬 la nivel interna葲ional 葯i confirmat膬 la scar膬 istoric膬. Ca atare, consider膬m c膬 acordarea punctajului aferent c膬r葲ilor publicate s膬 respecte m膬car clasificarea editurilor din momentul public膬rii, astfel 卯nc芒t publica葲iile respective s膬 nu fie eliminate dup膬 aplicarea prezentelor standarde. 听

PROPUNERI:

1. Utilizarea unui format comun pentru toate comisiile, cu indicatori cuantifica葲i 卯n puncte, cu acelea葯i unit膬葲i de m膬sur膬 a indicatorilor (ex.: nr pagini/nr autori).

2. Prezentarea condi葲iilor minimale dup膬 un format comun, separat de punctarea activit膬葲ilor.

3. Utilizarea unui punctaj total 葯i a unui punctaj individual pentru A1, A2 葯i, respectiv, A3, la toate comisiile.

4. Utilizarea acelora葯i categorii 葯i subcategorii pentru comisiile din aceea葯i ramur膬 de 葯tiin葲膬/domeniu fundamental, la formarea punctajului pentru A1, A2 葯i A3, comisiile av芒nd libertatea de a folosi ponderi diferite 卯ntr-o marj膬 rezonabil膬 (de exemplu 卤20%) pentru categorii 葯i subcategorii.

5. Folosirea aceluia葯i punctaj total 葯i acelora葯i ponderi pentru A1 葯i A2, cel pu葲in pentru comisiile din aceea葯i ramur膬 de 葯tiin葲膬 / domeniu fundamental.

6. Corelarea punctajelor pentru cercet膬tori 葯i cadre didactice pentru A2 cu timpul de munc膬 alocat, din cele 40 de ore de lucru s膬pt膬m芒nale. Punctajul minim pentru A2 la un cercet膬tor trebuie sa fie cel pu葲in de dou膬 ori mai mare dec芒t pentru cadrul didactic echivalent.

7. Corelarea punctajului pentru A3 卯n raport cu punctajul pentru A1 葯i A2 la cadre didactice 葯i cercet膬tori. Corelarea propor葲ional膬 comparativ膬 a punctajelor pentru A3 pentru cadre didactice 葯i cercet膬tori.

8. Diferen葲ierea punctajului total A1+A2+A3 pentru cadre didactice 葯i cercet膬tori dac膬 punctajul pentru A1 nu este corelat cu timpul s膬pt膬m芒nal alocat activit膬葲ilor didactice (minim 20 ore).

9. Asigurarea unui sistem de echival膬ri a activit膬葲ilor 卯ntre A1 葯i A2, corelat cu timpul destinat activit膬葲ii didactice 葯i de cercetare, 卯n a葯a fel 卯nc芒t cele dou膬 categorii de posibili candida葲i, cadre didactice 葯i cercet膬tori, s膬 aib膬 葯anse egale.

10. Utilizarea 卯n continuare a clasific膬rii editurilor 葯i index膬rii revistelor aflate 卯n vigoare la momentul public膬rii c膬r葲ilor/capitolelor de c膬r葲i/articolelor 葯tiin葲ifice de c膬tre cadrul didactic/cercet膬tor.听

Valentin POPA

Pre葯edinte al Consor葲iului universitar 鈥濧cademica Plus鈥�

Rector al Universit膬葲ii 鈥炄榯efan cel Mare鈥� din Suceava

听

Anexa 1 – Compara葲ii comisii activit膬葲ile A1 葯i A2

Anexa 2 – Condi葲ii minimale articole indexate ISI