Lectoratul de limbă română al º¬Ð߲ݴ«Ã½ din cadrul Universității NaÈ›ionale „Yuriy Fedkovychâ€� din CernăuÈ›i a organizat vineri, 21 iunie 2019, în colaborare cu Centrul de Studii RomâneÈ™ti din aceeaÈ™i universitate cernăuÈ›eană, cea de-a patra ediÈ›ie a mesei rotunde internaÈ›ionale „Eminescu în limbile lumii. Traduceri, receptare critică È™i academicăâ€�.
Cum a reamintit Gina Puică, lectorul de română, în deschidere, evenimentul se dorește a fi o celebrare a limbii, literaturii și culturii române prin studiul aprofundat al operei lui Eminescu în context universal, prin analiza receptării acestuia în alte limbi și culturi. Liubov Melnychuk, director al Centrului de Studii Românești, a salutat această inițiativă și a arătat importanța tematicii propuse de masa rotundă pentru cercetările ce se efectuează astăzi cu privire la raporturile dintre cultura românească și cea ucraineană. Edmond Neagoe, ministru-consilier în cadrul Consulatului general al României la Cernăuți, într-un mesaj impregnat de emoție, a felicitat organizatorii pentru acest eveniment și a evocat unele documente din arhivele diplomatice relative la Eminescu.
În partea cea mai consistentă a mesei rotunde, cea a comunicărilor științifice, au intervenit șase specialiști, proveniți din trei țări. Serhii Luchkanyn,prof. univ. dr. habilitat la Catedra de lingvistică generală, de filologie clasică și de neoelenistică a Institutului de filologie al Universității Naționale „Taras Şevcenco� din Kiev, a prezentat comunicarea „Edițiile operelor lui Mihai Eminescu în limba ucraineană de după 1952. Particularitățile prefețelor, ale notelor și ale traducerilor�. Cercetătorul a menționat faptul că traducerile din Eminescu în limba ucraineană realizate înainte de cel de-al Doilea Război mondial au fost aproape inexistente. Procesul s-a intensificat după acest moment, dar textele au fost uneori parțial victime ale cenzurii ideologice. Poemele cele mai traduse în ucraineană până în prezent sunt „Luceafărul� (5 ediții) și „La steaua� (8 versiuni).
ÃŽn continuarea programului mesei rotunde, Daniela Hăisan, conf. univ. dr. în cadrul Departamentului de Limbi È™i Literaturi Străine (secÈ›ia engleză) al Universității „Ștefan cel Mareâ€� din Suceava, a prezentat comunicarea „Eminescu în limba engleză: între proiect solitar È™i traducere colaborativăâ€�, iar Raluca Dimian, conf. univ. dr. în cadrul aceluiaÈ™i departament de la º¬Ð߲ݴ«Ã½ (secÈ›ia germană), comunicarea „Receptarea lui Eminescu în spaÈ›iul cultural german. Prima etapăâ€�. Enrique Nogueras, prof. univ. dr. la Universitatea din Granada (Spania), a vorbit despre versiunile în limba portugheză (publicate în Portugalia) ale operei eminesciene, toate realizate de români.
Mihaela Toader, cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc de la București, a vorbit despre receptarea poeziei lui Eminescu printre membrii exilului românesc postbelic, care au editat chiar o plachetă prefațată de Mircea Eliade. Înainte de trasarea concluziilor întregului eveniment, scriitoarea, traducătoarea și jurnalista Doina Cernica din Suceava a făcut o schiță de portret al uneia dintre traducătoarele în franceză ale operei eminesciene, Elisabeta Isanos.
Acestor participanți li s-au adăugat spontan, cu bogate comentarii și observații, alți specialiști și oameni de cultură cernăuțeni prezenți în sală: Vasile Carlașciuc, care a vorbit despre bogata fonotecă cu și despre traducătorii în ucraineană ai lui Eminescu a Radio Ucraina Internațional, Alexandrina Cernov, Dorin Misichevici, Maria Toacă.


