Ìý Ìý ÌýVineri, 22 iunie 2018, Lectoratul de română al º¬Ð߲ݴ«Ã½ È™i Centrul de Studii RomâneÈ™ti, ambele din cadrul Universității NaÈ›ionale „Yurii Fedkoviciâ€� din CernăuÈ›i, au organizat cea de-a treia ediÈ›ie a mesei rotunde internaÈ›ionale „Eminescu în limbile lumii. Traduceri, receptare critică È™i academicăâ€�. Evenimentul s-a desfășurat în Salonul Verde al universității cernăuÈ›ene È™i a adunat participanÈ›i È™i un public variat de specialiÈ™ti, traducători, studenÈ›i, cadre didactice È™i jurnaliÈ™ti proveniÈ›i din trei țări.
Ìý Ìý ÌýÃŽn deschiderea evenimentului, Gina Puică, lector de română la CernăuÈ›i, a subliniat importanÈ›a studierii efective a receptării lui Eminescu în diversele limbi ale lumii, a ilustrării concrete a universalității sale prin cercetări serioase È™i necesitatea depășirii demagogiei È™i a festivismului gol asociate adesea cu figura poetului. De la o ediÈ›ie la alta a mesei rotunde, a accentuat Gina Puică, sunt prezentate, de către specialiÈ™tii prezenÈ›i în cadrul mesei rotunde de la CernăuÈ›i, tot mai numeroase, diverse È™i aprofundate studii despre traduceri È™i alte aspecte ale receptării eminesciene. Liubov Melnychuk, directoarea Centrului de Studii RomâneÈ™ti al Universității din CernăuÈ›i, a salutat această iniÈ›iativă, care se alătură armonios celorlalte activități ale instituÈ›iei pe care o conduce. La rândul său, Ionel Ivan, ministru-consilier, adjunctul È™efului misiunii diplomatice a României la CernăuÈ›i, i-a felicitat pe organizatori pentru această acÈ›iune de diplomaÈ›ie culturală dintre Ucraina È™i România, reliefând importanÈ›a recunoaÈ™terii valorilor culturale într-o societate sănătoasă.
Ìý Ìý ÌýComunicările È™tiinÈ›ifice din cadrul ediÈ›iei din acest an a mesei rotunde au fost consacrate cu precădere spaÈ›iilor de limbă maghiară È™i germană. Mihaela Bucin, È™efa Catedrei de Filologie română a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula de la Universitatea din Szeged (Ungaria), a prezentat oraÈ™ul Budapesta ca fiind unul din polii esenÈ›iali ai debutului lui Eminescu, alături de CernăuÈ›i. Cum se È™tie, în 1866, poetul român a trimis, de la CernăuÈ›i către revista Familia de la Pesta, prima sa poezie („De-aÈ™ aveaâ€�) ce va publicată sub semnătura „Mihai Eminescuâ€�. „De ce nu-mi viiâ€� este cea mai tradusă poezia eminesciană în maghiară (22 de versiuni cunoscute). Raluca Dimian, lector dr. la Departamentul de Limbi È™i Literaturi străine al º¬Ð߲ݴ«Ã½, a prezentat o comunicare despre traducătorii, comentatorii È™i antologatorii în limba germană ai liricii eminesciene, aplecându-se cu mai multă atenÈ›ie asupra portretelor câtorva dintre aceÈ™tia (Konrad Richter, Carmen Sylva, Alfred Margul-Sperber, Georg Scherb).
Ìý Ìý Ìý ÃŽn cadrul secÈ›iunii „Confesiuniâ€� a acestei mese rotunde consacrate receptării în lume a lui Eminescu, Veronika Hrytsku, conf. univ. dr. la Catedra de Geografie Economică È™i Managementul Mediului a Universității NaÈ›ionale „Yurii Fedkoviciâ€�, etnică româncă din regiunea CernăuÈ›i, a vorbit despre contactul său cu unele poeme eminesciene, iniÈ›ial nemijlocit de carte, ci oferit de cultura orală din mediul familial („Cum am descoperit poezia lui Eminescu înainte de a È™ti cine este Eminescuâ€�), contact ulterior prelungit sub semnul aceleiaÈ™i fascinaÈ›ii de întâlnirea cu cărÈ›ile de poezie È™i proză ale lui Eminescu.
Ìý Ìý ÌýCo-traducător în ucraineană, alături de Vitalii Kolody, al poemului „Luceafărulâ€�, poetul Mircea Lutic a vorbit apoi despre etica traducătorului față de limba din care traduce È™i față de limba în care traduce, despre riscurile meseriei de traducător, despre comuniunea dintre culturi prilejuită de actul de traducere È™i de rezultatul acestuia, È™i despre colaborarea sa privilegiată cu Vitalii Kolody („unul dintre noi începea un gând, celălalt îl încheiaâ€�).
Ìý Ìý ÌýSpre final, înainte de bilanÈ›ul celei de-a treia ediÈ›ii a acestui eveniment cultural, cursanÈ›i ai Lectoratului de română de la CernăuÈ›i (în special Halyna Semen, conf. univ. dr. la Catedra de limbă engleză a universității cernăuÈ›ene) au recitat poeme eminesciene în română, ucraineană È™i rusă.
Ìý
Ìý
Ìý


