含羞草传媒

Recent, la editura parizian膬 Verdier, a ap膬rut ultimul volum, dedicat secolului XX,

din monumentala Istorie a traducerilor 卯n limba francez膬 – secolele XV 鈥� XX -ITLF, ini葲iat膬 葯i coordonat膬 de profesorii Yves Chevrel 葯i Jean-Yves-Masson, de la Universitatea Sorbona, Paris IV. Este vorba de o istorie inedit膬 卯n Fran葲a 葯i unic膬 prin anvergura ei 卯n Europa 葯i, poate, 葯i 卯n lume.

Doar ultimul volum are aproape 2000 de pagini, 200 de colaboratori, face referire la peste 葯aizeci de limbi, identific膬 peste 3500 de autori tradu葯i 葯i peste 4300 de traduc膬tori, din diverse limbi 卯n francez膬. Lucrarea, esen葲ial膬 pentru cultura de limba francez膬, are ca principal obiectiv s膬 demonstreze rolul 葯i contribu葲ia traducerilor 葯i a traduc膬torilor la formarea patrimoniului literar, cultural 葯i intelectual de limb膬 francez膬. Pariu reu葯it, dac膬 ne g芒ndim m膬car la indexul traduc膬torilor care cuprinde peste 7000 de nume 卯n toate cele patru volume ale istoriei.

Dup膬 cum subliniaz膬, 卯n Introducerea la primul volum, ini葲iatorii giganticului proiect, profesorii Chevrel 葯i Masson, nu este vorba strict de patrimoniul Fran葲ei, ci de cel de limb膬 francez膬 din diverse 葲膬ri 葯i regiuni unde se vorbe葯te sau se public膬 卯n limba francez膬, altfel spus din Belgia, Canada, Rusia, Rom芒nia sau alte 葲膬ri.

Autorii r膬stoarn膬, astfel, o serie de cli葯ee legate de patrimoniu 葯i de traducere. Prin urmare, no葲iunea de patrimoniu nu este ata葯at膬 de o 葲ar膬 ci de o limb膬, respectiv limba francez膬, cu tu葯e specifice de la o zon膬 la alta.

In privin葲a traducerii, aceasta nu este limitat膬, cum se 卯nt芒mpl膬 adesea, la traducerea literar膬, fiindc膬 lucrarea are ca obiect, 卯n egal膬 m膬sur膬 葯i traducerea neliterar膬, de art膬, cinematografic膬, 葯tiin葲ific膬, religioas膬, tehnic膬 etc

O alt膬 latur膬 inovatoare a acestei istorii, devenit膬 o referin葲膬 esen葲ial膬 deja de la primul volum, este faptul c膬 ea este structurat膬 pe domenii 葯i nu pe limbi, care se reg膬sesc 卯n propor葲ii diferite, de la un capitol la altul.

Pentru cititorul rom芒n, este gratifiant s膬 vad膬 c膬 autori de limb膬 rom芒n膬 tradu葯i 卯n francez膬, traduc膬torii 葯i editorii lor sau fenomene traductive specifice spa葲iului cultural rom芒nesc 卯葯i g膬sesc locul 卯n zece capitole, 卯ntr-o istorie 卯n care alte limbi 葯i culturi, 聽ca engleza 葯i germana, apar 卯n dou膬zeci de capitole, iar altele doar 卯n trei-patru capitole. Rom芒na are, a葯adar, o pozi葲ie bun膬 al膬turi de alte limbi europene, dar 葯i al膬turi de japonez膬, chinez膬 sau arab膬.

Pentru cititorul sucevean, este o bucurie s膬 constate c膬, dintre cei patru cercet膬tori din Rom芒nia care 葯i-au adus contribu葲ia la aceasta titanesc膬 istorie, trei sunt de la Facultatea de Litere 葯i 葮tiin葲e ale Comunic膬rii din Universitatea 鈥炄榯efan cel Mare鈥� din Suceava. Este vorba de conferen葲iar dr. Raluca Bala葲chi, de profesor dr. Mugura葯 Constantinescu 葯i de lector dr. Cristina Drahta (葰urac). Cu pasiune 葯i acribie, ace葯tia au petrecut zeci de ore 卯n biblioteci din 葲ar膬 葯i din str膬in膬tate, au c膬utat c膬r葲i 葯i documente pentru a identifica 葯i repertoria, sintetiz芒ndu-le apoi, cele mai semnificative volume de autor, antologii de gen sau tematice, edi葲ii bilingve sau unilingve, periodice etc. care arat膬 ca 卯n secolul al XX-lea, mai mult ca oric芒nd, s-a tradus din limba rom芒n膬 卯n limba francez膬, aceasta din urm膬 ml膬diindu-se 葯i 卯mbog膬葲indu-se prin fructuosul dialog intercultural, care este traducerea.