含羞草传媒

La ini葲iativa unor organiza葲ii americane (SEL4US), vineri, 27 martie 2020, se celebreaz膬 pentru prima dat膬 Ziua Interna葲ional膬 a 脦nv膬葲膬rii Sociale 葯i Emo葲ionale (International SEL Day) (), ca semn de recunoa葯tere a importan葲ei abord膬rii abilit膬葲ilor noncognitive prin 卯nv膬葲are formal膬 葯i nonformal膬. Facultatea de 葮tiin葲e ale Educa葲iei din cadrul Universit膬葲ii 鈥炄榯efan cel Mare鈥� din Suceava se al膬tur膬 acestui fenomen global 卯n calitate de partener, fiind un promotor al 卯nv膬葲膬rii sociale 葯i emo葲ionale la nivelul comunit膬葲ii educa葲ionale.

Fenomenul SEL (educa葲ia emo葲ional膬) este larg r膬sp芒ndit 卯n lume 葯i 卯n ultimul timp a devenit tot mai prezent 卯n curricula 葯colilor din sistemul preuniversitar din tot mai multe 葲膬ri.

脦nv膬葲area social膬 葯i emo葲ional膬 este procesul prin care copiii 葯i adul葲ii dob芒ndesc abilit膬葲ile necesare s膬 gestioneze emo葲ii, s膬 stabileasc膬 葯i s膬 urm膬reasc膬 obiective pozitive, s膬 stabileasc膬 葯i s膬 men葲in膬 rela葲ii pozitive 葯i s膬 卯nt膬reasc膬 capacitatea de a lua decizii 卯n mod responsabil. 听Modelul CASEL (Centrul de colaborare pentru 卯nv膬牛are academic膬, social膬 艧i emo牛ional膬) al 卯nv膬葲膬rii sociale 葯i emo葲ionale se dezvolt膬 prin cinci dimensiuni:

• Con葯tientizare de sine听– Abilitatea de a recunoa葯te corect propriile emo葲ii 葯i g芒nduri 葯i influen葲a lor asupra comportamentului; evaluarea precis膬 a punctelor tari 葯i slabe; 卯ncredere 卯n sine; optimism);
• Managementul sinelui (personal)– Abilitatea de reglare efectiv膬 a emo葲iilor, g芒ndurilor, comportamentelor 卯n diferite situa葲ii, managementul stresului, controlul impulsurilor, automotivarea, stabilirea de scopuri, urm膬rirea scopurilor personale 葯i academice;
• Con葯tientizare social膬– abilitatea de a prelua perspectiva altuia, de a empatiza cu o persoan膬 din culturi diferite pentru a 卯n葲elege normele etice 葯i sociale ale comportamentului, pentru a recunoa葯te resursele 葯i sprijinul social (familie, 葯coal膬, comunitate);
• Abilit膬葲i rela葲ionale– abilitatea de a stabili 葯i men葲ine rela葲ii s膬n膬toase 葯i recompensatoare, comunicare clar膬, ascultare activ膬, cooperare, rezisten葲a la presiunea social膬, negociere de conflicte, c膬utare 葯i oferire de ajutor;
• Luarea deciziilor 卯n mod responsabil– abilitatea de a face alegeri constructive, bazate pe respect, privind propriul comportament 葯i interac葲iunile sociale, alegeri bazate pe standarde etice, norme sociale, evalu膬ri realiste ale consecin葲elor ac葲iunilor proprii, starea de bine proprie 葯i a altora). Toate aceste abilit膬葲i s-au dovedit extrem de benefice 卯n devenirea copiilor care au avut acces la programe de tip SEL.

Studiile realizate ca urmare a implement膬rii de astfel de programe 卯n 葯coli au demonstrat eficien葲a acestei abord膬ri, prin faptul c膬 s-a constat o cre葯tere a nivelului st膬rii de bine, o cre葯tere a calit膬葲ii rezultatelor 葯colare, dezvoltarea unui climat 葯colar pozitiv 葯i abilitarea copiilor cu acele calit膬葲i care 卯i vor ajuta s膬 exceleze la locul de munc膬. Centrul pentru 卯nv膬葲are academic膬, social膬 葯i emo葲ional膬 (CASEL) a analizat eficacitatea interven葲iilor SEL, realiz芒nd studii la nivelul a peste 100.000 de elevi de toate v芒rstele, din 卯ntreaga lume, iar rezultatele arat膬 c膬 aceste programe au impact pozitiv la nivelul performan葲elor academice, al vie葲ii sociale, precum 葯i la nivelul capacit膬葲ii de a lua decizii 卯n mod responsabil. 脦ntr-o cercetare bazat膬 pe meta-analiz膬听 (Durlak et al, 2011), fiind analizate 213 de programe de 卯nv膬葲are social膬 葯i emo葲ional膬 care au implicat 270.034 pre葯colari 葯i elevi, de la gr膬dini葲膬 p芒n膬 la liceu, s-a eviden葲iat c膬 elevii care au participat la programe de 卯nv膬葲are social膬 葯i emo葲ional膬 au dob芒ndit abilit膬葲i, atitudini 葯i comportamente sociale 葯i emo葲ionale 葯i performan葲e academice mai bune cu 11 procente 卯n compara葲ie cu un grup de control.

Beneficiile SEL s-au dovedit prin efecte asupra rezultatelor 葯colare, rela葲iilor interpersonale, s膬n膬tate mental膬: clasa func葲ioneaz膬 mai eficient, cre葯te eficien葲a 卯nv膬葲膬rii c芒nd copiii au abilit膬葲i de concentrare a aten葲iei, gestiune a emo葲iilor negative, a rela葲iilor negative cu colegii 葯i adul葲ii, 葯i persevereaz膬 卯n fa葲a dificult膬葲ilor听 (e.g., Ladd, Birch & Buhs, 1999; Raver, 2002); 听copiii care au un mangement eficient al g芒ndirii, aten葲iei, comportamentului au note mai bune 葯i rezultate mai bune la testele standardizate (Blair & Razza, 2007; Bull et al., 2008; Epsy et al., 2004; Howse, Lange et al., 2003; McClelland et al., 2007; Ponitz et al., 2008); copiii cu bune abilit膬葲i sociale sunt mai predispu葯i la a dezvolta 葯i men葲ine prietenii, a ini葲ia rela葲ii pozitive cu profesorii, a participa la activit膬葲ile clasei 葯i a se angaja pozitiv 卯n 卯nv膬葲are (Denham, 2006). De asemenea, abilit膬葲ile sociale 葯i emo葲ionale s-au dovedit a fi factori protectivi pentru a face fa葲膬 evenimentelor negative 葯i stresului cronic (Buckner, Mezzacappa & Beardslee, 2003; 2009) 葯i pentru a sus葲ine starea de bine general膬 (securitatea locului de munc膬, financiar膬), precum 葯i s膬n膬tatea fizic膬 葯i mental膬 卯n perioada adult膬 (Mischel et al., 1989; Jones, Greenberg & Crowley, 2015).

Reevaluarea recent膬 a competen葲elor cheie propuse de c膬tre cadrul european identific膬 Competen葲a personal膬, social膬 葯i de a 卯nv膬葲a s膬 卯nve葲ica fiind prioritar膬 pentru adresarea nevoilor de 卯nv膬葲are a tinerei genera葲ii. A葯adar, aceast膬 competen葲膬, const芒nd 卯n abilitatea de a reflecta asupra sinelui, de a gestiona eficient timpul 葯i informa葲ia, de a lucra cu al葲ii 卯n mod constructiv, de a r膬m芒ne rezilient 葯i de a gestiona propria 卯nv膬葲are 葯i carier膬, devine 葲int膬 pentru programele educa葲ionale din 葯coala rom芒neasc膬. Aceast膬 competen葲膬 include abilitatea de a face fa葲膬 incertitudinilor 葯i complexit膬葲ii, de a 卯nv膬葲a s膬 卯nve葲i, de a sprijini propria stare de bine fizic膬 葯i emo葲ional膬, de a men葲ine starea de s膬n膬tate fizic膬 葯i mental膬 葯i de a fi capabil de o via葲膬 s膬n膬toas膬 葯i orientat膬 spre viitor, de a empatiza 葯i de a gestiona conflictele 卯ntr-un context inclusiv 葯i suportiv 葯i poate fi format膬 prin interven葲ii explicite 葯i implicite care promoveaz膬 卯nv膬葲area social膬 葯i emo葲ional膬.

Vestea bun膬, oferit膬 de experien葲a academic膬 葯i de cercetare, este c膬 programele de 卯nv膬葲are social膬 葯i emo葲ionala pot fi coordonate 葯i implementate cu succes de c膬tre profesori, care sunt interesa葲i de propia lor dezvoltare profesional膬 葯i parcurg form膬ri 卯n domeniu.

La Facultatea de 葮tiin葲e ale Educa葲iei din cadrul Universit膬葲ii 鈥炄榯efan cel Mare鈥� din Suceava se deruleaz膬, din anul 2015, un program de master intitulat Consiliere 葮colar膬 葯i Educa葲ie Emo葲ional膬 (CSEE) 葯i a fost 卯naintat spre aprobare, 卯n contextul unui parteneriat european coordonat de Universitatea Malta, un program de master interna葲ional de tip Erasmus Mundus, Resilience in Education. 脦n cadrul programului CSEE, cursan葲ii dezvolt膬 abilit膬葲i de proiectare a activit膬葲ilor de educa葲ie emo葲ional膬, fiind 卯n m膬sur膬 s膬 coordoneze implementarea unui program de 卯nv膬葲are socio鈥揺mo葲ional膬 卯n 葯coal膬, indiferent de v芒rsta elevilor cu care lucreaz膬.

La nivelul 贵补肠耻濒迟膬葲颈i de 葮tiin葲e ale Educa葲iei din 含羞草传媒 exist膬 preocup膬ri academice, de cercetare 葯i aplicare a cunoa葯terii SEL 卯n sfera practicii educa葲ionale 葯i prin intermediul proiectelor interna葲ionale derulate. 脦n prezent, FSE dezvolt膬 o colaborare la nivel european pentru dezvoltarea de politici educa葲ionale care s膬 sus葲in膬 promovarea s膬n膬t膬葲ii mentale 卯n 葯coal膬, 卯n contextul unui proiect ERASMUS+ KA3, care este centrat pe dezvoltarea unui curriculum de tip SEL, formarea profesorilor 葯i validarea programului printr-o interven葲ie educa葲ional膬 la nivelul clasei de elevi. Preocup膬rile facult膬葲ii converg c膬tre direc葲ia sus葲inerii interven葲iilor de educa葲ie emo葲ional膬 卯n 葯coal膬, astfel 卯nc芒t elevii s膬 beneficieze de o formare complet膬, care s膬-i abiliteze pentru via葲膬.

Contact: conf. univ. dr. Aurora Adina Colomeischi, iadina@usv.ro ,