含羞草传媒

Problematica tinerei genera葲ii din diaspora, care 卯艧i asum膬 卯n mod liber identitatea cultural膬 rom芒neasc膬, nevoia de reform膬 卯n sistemul educa葲ional rom芒nesc, dar 葯i dorin葲a de a d膬rui din experien葲a 葯i expertiza lor au fost principalele motiva葲ii care au adus la Suceava cercet膬tori 葯i formatori 卯n domeniul educa葲iei din 14 葲膬ri.

脦n perioada 22-26 iulie 2019, 25 de profesori, cercet膬tori 葯i manageri care activeaz膬 卯n sistemele educa葲ionale din Anglia, Grecia, Italia, Spania, Germania, Belgia, Fran葲a, Elve葲ia, Ucraina, Norvegia, Luxemburg, Irlanda, Canada 葯i Statele Unite ale Americii au r膬spuns cu entuziasm invita葲iei lansate de Facultatea de 艦tiin牛e ale Educa牛iei din cadrul Universit膬葲ii 鈥炁瀟efan cel Mare鈥� din Suceava. 脦mpreun膬 cu ace葯tia au lucrat 葯i 25 exper葲i din domeniul educa葲ional din Rom芒nia, care realizeaz膬 proiecte 葯i cercet膬ri de excep葲ie 卯n diverse col葲uri ale 葲膬rii.

脦n cadrul manifest膬rii AmbasaDOR DE BUCOVINA au avut loc 14 ateliere de formare 葯i de 卯mp膬rt膬葯ire de bune practici, care au oferit oportunitatea abord膬rii temelor actuale pentru educa葲ia din Rom芒nia, dar 葯i a men葲inerii 葯i a transmiterii identit膬葲ii culturale 卯n comunit膬葲ile rom芒ne葯ti din diaspora 葯i, implicit, a modalit膬葲i de promovare a imaginii Rom芒niei 卯n alte sisteme educa葲ionale.

Proiectul a fost primit cu entuziasm 葯i de comunitatea didactic膬 din zona de nord-est a Rom芒niei: peste 1.600 de studen葲i, cadre didactice 葯i profesioni葯ti 卯n domeniul educa葲iei au participat la activit膬葲i, manifest芒nd interes at芒t pentru colabor膬ri viitoare (activit膬葲i de interna葲ionalizare a form膬rii 葯i cercet膬rii, proiecte europene, activit膬葲i de voluntariat 卯ntre comunit膬葲ile rom芒ne葯ti de pretutindeni), c芒t 葯i pentru preluarea exemplelor europene de bune practici 葯i adaptarea acestora la realit膬葲ile contemporane ale 葯colii rom芒ne葯ti.

Oana Mo葯oiu, cadru didactic la Universitatea din Bucure葯ti, a declarat:

鈥濫xperien葲a de la Suceava, 卯n cadrul proiectului AmbasaDOR de Bucovina, a fost foarte intens膬, bogat膬 葯i reconfortant膬, 卯n acela葯i timp. Conceptul programului a fost deosebit: reunirea rom芒nilor din diaspora preocupa葲i de, 葯i implica葲i 卯n educa葲ie, 卯n varii forme, al膬turi de rom芒ni de acas膬, din acela葯i domeniu. Al膬turi de acest nucleu de participan葲i-exper葲i, au fost prezen葲i profesori din zona Moldovei, care au beneficiat de expunerile invita葲ilor 葯i au legat rela葲ii de cooperare, discu葲ii pe problematici educa葲ionale foarte specifice: de la modalit膬葲i de predare eficient膬, la incluziunea copiilor din diaspora 卯n sistemele de 卯nv膬葲膬m芒nt gazd膬, teme inter-sectoriale privind emigra葲ia 葯i remigra葲ia, cu problemele corelate privind recuperarea/remedierea educa葲ional膬, incluziunea, acomodarea 葯i adaptarea la medii socio-culturale noi 葯.a. Expertizele complementare au fost articulate 卯ntr-un discurs educa葲ional cu for葲膬, cu un con葲inut bogat 葯i variat, ridic芒nd probleme concrete 葯i oferind solu葲ii la fel de concrete, cu apropieri 葯i dep膬rt膬ri de subiectele propuse, pentru a privi at芒t cadrul, ansamblul, 卯ntr-o perspectiv膬 de sistem, c芒t 葯i particularul, experien葲a individual膬, 卯ntr-o abordare analitic膬.听Mul葲umesc gazdei noastre, Universitatea din Suceava, prin ambasaDOR-ul s膬u, Otilia Clipa, cu toat膬 aprecierea 葯i admira葲ia pentru un proiect ce pune bazele unui nou mod de a ne uita la rom芒nii din diaspora. Ei sunt colegii no葯tri 葯i partenerii de echip膬 卯ntr-o misiune comun膬: educa葲ia.鈥澨�

Activitatea organizat膬 la M膬n膬stirea Putna a adus participan葲ilor oportunitatea de a reflecta la valorile perene ale neamului rom芒nesc 葯i la menirea dasc膬lilor rom芒ni de pretutindeni.

Pentru unii participan葲i, vizitarea ctitoriei 葯i necropolei lui 葮tefan cel Mare a constituit听 葯i o profund膬 experien葲膬 personal膬:

鈥濩u emo牛ia 艧i speran牛a re卯nt芒lnirii cu inima Moldovei 艧i a Rom芒niei, privind c膬tre un m芒ine 卯n care to牛i rom芒nii s膬 fie 卯mpreun膬, 卯n aceea艧i cas膬. Ne exprim膬m bucuria 艧i recuno艧tin牛a noastr膬, la cap膬tul acestui lan牛 al vie牛ii re卯nnodat prin suflarea 艧i n膬dejdea copiilor no艧tri care s-au re卯ntors acas膬. Ne vom ruga pentru re卯ntregirea de neam 艧i suflet rom芒nesc! 鈥� – Prof. univ. dr. Alin Gavriliuc, Universitatea de Vest din Timi艧oara, str膬nepot al senatorului de Storojine牛 din primul Parlament al Rom芒niei Mari, Gheorghe Lesan.

听

脦n data de 25 iulie a avut loc 卯nt芒lnirea cu profesorii rom芒ni la Universitatea din Cern膬u葲i. 脦nt芒lnirea a fost un prilej de cunoa葯tere a situa葲iei 葯i a problemelor acestora, dar 葯i de identificare a unor solu葲ii concrete pentru ameliorarea lor (dona葲ii de c膬r葲i rom芒ne葯ti, cursuri de formare continu膬 卯n limba rom芒n膬, crearea unor re葲ele de colaborare 卯ntre 葯coli rom芒ne葯ti, propunerea unor proiecte pentru men葲inerea limbii 葯i culturii rom芒ne). Acest eveniment a fost onorat de prezen葲a 葯i implicarea doamnei Sandra Pralong, consilier de stat la Departamentul pentru Rela葲ia cu Rom芒nii din Afara Grani葲elor din cadrul Administra葲iei Preziden葲iale, 葯i a doamnei Irina-Loredana St膬nculescu, Consul general al Rom芒niei la Cern膬u葲i, care au apreciat eforturile profesorilor rom芒ni 葯i au subliniat sprijinul institu葲iilor pe care le reprezint膬 卯n solu葲ionarea problemelor comunit膬葲ii rom芒ne葯ti.

La fel de onorant膬 a fost prezen葲a doamnei ministru Natalia Intotero, Ministerul pentru Rom芒nii de Pretutindeni, care a avut 卯nt芒lniri rodnice cu lectorii din diaspora 葯i din 葲ar膬 葯i a subliniat eforturile 葯i deschiderea ministerului pentru dezvoltarea proiectelor de colaborare 葯i dorin葲a de a dinamiza activitatea acestuia prin implicarea rom芒nilor de pretutindeni.

Am dorit ca manifestarea organizat膬 de Facultatea de 葮tiin葲e ale Educa葲iei s膬 fie un act de generozitate al unor oameni care d膬ruiesc din timpul, energia 葯i experien葲a dob芒ndit膬 卯n alte spa葲ii culturale rom芒nilor r膬ma葯i 卯n 葲ar膬. Ei sunt profesioni葯ti care doresc s膬 contribuie la cre葯terea expertizei 卯n diferite domenii de cunoa葯tere. Se poate spune, astfel, c膬 educa葲ia une葯te, iar profesorii devin adev膬ra葲i ambasadori ai cunoa葯terii pe care o ofer膬 cu bucurie celorlal葲i.

Iat膬 ce declar膬 despre eveniment domnul Constantin Lomaca, de la Franconian International School, Erlangen, Germania: 鈥灻巒tr-o cl膬dire modern膬, luminat膬 葯i 卯nflorit膬, at芒t la propriu, c芒t 葯i 卯n suflete, am participat timp de 5 zile la Conferin葲a AmbasaDOR de Bucovina. 听Am beneficiat de o organizare excep葲ional膬 de n-ai fi 葯tiut dac膬 erai la Hanovra, Copenhaga sau Sydney, am asistat la prezent膬ri profesioniste, fie ca ele erau create la Londra, Luxemburg, Timi葯oara, Bucure葯ti sau Suceava. Am aflat multe lucruri, am stabilit contacte pentru colabor膬ri viitoare. O experien葲膬 des膬v芒r葯it膬! Mul葲umiri sincere 葯i profunde doamnei Otilia Clipa 葯i colegilor de la Facultatea de 葮tiinte ale Educa葲iei pentru invita葲ie 葯i ospitalitate!”

Despre evenimentele organizate de Facultatea de 葮tiin葲e ale Educa葲iei, am extras c芒teva fragmente din 卯n膬l葲膬toarele cuvinte ale profesorului universitar Adrian Opre, decan la Facultatea de Psihologie 艧i 艦tiin牛ele Educa牛iei de la Universitatea 鈥濨abe葯-Bolyai鈥� din Cluj Napoca:

鈥濧m 卯nv膬葲at pe parcursul acestei conferin葲e c膬 solu葲iile prin care aceast膬 criz膬 poate fi diminuat膬, stopat膬 sau chiar prevenit膬 stau 卯ntr-o 卯mpreun膬 lucrare a unor dasc膬li de 卯nalt膬 calitate cu familiile copiilor 葯i tinerilor c膬rora se adreseaz膬, dar 葯i 卯n p膬strarea/ promovarea unor valori autentice, acelea pe care cultura acestui neam 葯i tradi葲ia sa cre葯tin膬 le-au p膬strat, valorizat 葯i promovat peste vremuri.

Pentru ini葲iativa, concep葲ia 葯i reu葯itele sale extraordinare, organizatorii acestui eveniment, 卯n special coordonatorul echipei, conf. univ. dr. Otilia Clipa, merit膬 toat膬 reveren葲a 葯i pre葲uirea noastr膬. Avem nevoie de oameni cu suflet mare care pot 葯i vor s膬 contribuie la p膬strarea autenticit膬葲ii 葯i valorilor acestui popor. Oameni care refuz膬 nep膬sarea.

Dincolo de calitatea 葯tiin葲ific-profesional膬 a evenimentului la care am participat, ospitalitatea bucovinean膬 葯i axiologia oamenilor din aceste minunate locuri ne-a 卯ntrecut orice a葯tept膬ri 葯i ne-au f膬cut s膬 ne sim葲im acas膬. Am 卯n葲eles acum, mult mai profund, de ce frumuse葲ea acestor plaiuri 葯i mai cu seam膬 frumuse葲ea l膬untric膬 a oamenilor verticali de aici nu pot fi biruite de tenta葲iile modeste 葯i (non)valorile ostentative ale unei lumii decadente, str膬ine acestui 葲inut autentic rom芒nesc.

Dorul de 葲ar膬, dorul de Bucovina se na葯te, spore葯te 葯i d膬inuie gra葲ie sevei extrase din valorile p膬strate 卯n tradi葲iile curate ale acestui popor. Este seva din care se adap膬 identitatea 葯i vitalitatea rom芒nilor de pretutindeni. Este garan葲ia tr膬iniciei lui.鈥�

Proiectul este finan葲at de Ministerul pentru Rom芒nii de Pretutindeni, Universitatea 鈥炄榯efan cel Mare鈥� din Suceava 葯i Consiliul Jude葲ean Suceava. Proiectul a fost ini葲iat 葯i organizat de Facultatea de 艦tiin牛e ale Educa牛iei 葯i a fost derulat 卯n perioada 22-26 iulie 2019, la Suceava.

Pentru alte informa葲ii legate de proiect 葯i detaliile planific膬rii activit膬葲ilor (tematici, lectorii prezen葲i) pute葲i accesa site-ul proiectului, , sau comunica pe adresa de email a managerului de proiect: conf. univ. dr. Otilia CLIPA (email: otiliac@usv.ro).