含羞草传媒

聽 聽 聽脦n contextul reformelor educa葲ionale 艧i al asigur膬rii educa牛iei permanente, Facultatea de 艦tiin牛e ale Educa牛iei din cadrul Universit膬葲ii 鈥炄榯efan cel Mare鈥� din Suceava a organizat o sesiune de formare specializat膬 卯n educa葲ie non-formal膬 pentru cadrele didactice care sunt masteranzi la cele trei programe ale facult膬葲ii. Proiectul a fost ini牛iat de dna conf. univ. dr. Otilia CLIPA 艧i dna masterand profesor 卯nv膬牛膬m芒nt primar Dorina F膫RT膫I艦, fiind derulat prin sprijinul conducerii facult膬牛ii 艧i al Universit膬牛ii 鈥炁瀟efan cel Mare鈥� din Suceava.
聽 聽 聽Astfel, 卯n perioada 26 鈥� 29 iunie 2016, prin intermediul Centrului de formare continu膬 al Universit膬牛ii Suceava, situat 卯n Vatra Dornei, studen牛ii masteranzi 卯n cadrul FSE au beneficiat de experien牛e inedite de formare 卯n cadrul cursului Metode 艧i instrumente de educa牛ie nonformal膬 sus牛inut de formatorii Lupoaea-Petrea Elena 艧i Lupoaea Vasile, realizat at芒t 卯n spa葲iul academic al Centrului, c芒t 葯i 卯n mediul natural din zon膬. Formatorii, cu o bogat膬 experien葲膬 卯n cercet膬葯ie, non-formal 葯i anima葲ie, au reu葯it s膬 magnetizeze participan葲ii 葯i s膬 卯i determine s膬 卯葯i doreasc膬 s膬 aplice metode noi 卯n activit膬葲ile cu copiii.
聽 聽 聽鈥�Educa葲ia non-formal膬 este un liant 卯ntre cuno葯tin葲ele teoretice 葯i punerea lor 卯n practic膬. Acest tip modern de instruire are multe avantaje: elimin膬 stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse, valorific膬 deprinderile formale 葯i se folose葯te de implicarea total膬 a participantului, care dob芒nde葯te astfel noi abilit膬葲i. Metodele de educa牛ie non-formal膬 nu sunt 卯nc膬 percepute ca fiind metode de 卯nv膬牛are eficiente, de aceea provocarea este legat膬 de atitudinea profesorilor 艧i a p膬rin牛ilor fa牛膬 de aceasta. Mul葲umim 含羞草传媒 Suceava pentru aceast膬 ini葲iativ膬 葯i avem convingerea c膬 dac膬 to葲i profesorii ar 葲ine 卯n m芒n膬 葯i cheile u葯ilor non-formalului, elevii ar veni cu drag la 葯coal膬鈥�, a declarat formatorul Elena Lupoaea-Petrea.
聽 聽 聽Tematica acestui curs este una actual膬 艧i prioritar膬 pentru educa牛ia de la nivel interna牛ional sau cel na牛ional, deoarece s-a constatat complementaritatea dintre formele educa牛ionale existente (formal, non-formal 艧i informal) 艧i necesitatea recunoa艧terii competen牛elor acumulate 卯n mediul non-formal sau informal 卯n cel institu牛ional. Cre艧terea calit膬牛ii 卯n educa牛ie nu poate fi realizat膬 dec芒t prin diversificarea ofertei educa牛ionale oferit膬 de institu牛iile formale, prin ini牛ierea unor proiecte care s膬 implice elevii, p膬rin牛ii 艧i membrii comunit膬牛ii locale pentru a contribui la dezvoltarea prin educa牛ie a acesteia. Doamna conf. univ. dr. Otilia Clipa, organizatoarea acestui curs, sus葲ine c膬 鈥�Formarea cu sens 艧i pozitivitate face parte din misiunea asumat膬 a Facult膬牛ii de 艦tiin牛e ale Educa牛iei 艧i a Universit膬牛ii din Suceava. Istoria form膬rii caracterelor prin educa牛ie formal膬 sau non-formal膬 este una temeinic膬 艧i 卯ndelungat膬. Astfel, 卯nc膬 卯n anii 1869 葯i 1873, sub Imperiul Austro-Ungar, a fost decis膬 卯nfiin葲area a dou膬 葮coli Normale 鈥� una la Suceava 葯i alta la Cern膬u葲i 鈥�, iar implicarea activ膬 艧i semnificativ膬 a cadrelor didactice 卯n cre艧terea calit膬牛ii educa牛iei informale a avut loc prin dezbaterile organizate de 卯nv膬牛膬tori聽 卯nc膬 de acum 142 de ani! Toate aceste activit膬牛i educa牛ionale au avut atunci un rol important, 卯n cadrul acestor manifest膬ri fiind dezb膬tute cele mai actuale probleme ale 卯nv膬葲膬m芒ntului 葯i propuse solu葲ii pentru optimizarea situa葲iei existente prin chiar modificarea legii 卯nv膬牛膬m芒ntului. Istoria 卯ndelungat膬 a form膬rii formatorilor, dar 葯i implicarea activ膬 卯n via葲a comunit膬葲ii prin activit膬葲i de formare 葯i dezvoltare sunt d膬t膬toare de speran葲膬 pentru re-卯nvierea spiritului bucovinean educa葲ional, un spirit care 卯ndr膬zne葯te s膬 propun膬 solu葲ii viabile pentru sistemul de 卯nv膬葲膬m芒nt, un spirit care experimenteaz膬, interogheaz膬 葯i aduce calitate 卯n formarea 葯i cercetarea din domeniul 葮tiin葲elor Educa葲iei. Prezen牛a 卯n num膬r mare a masteranzilor Facult膬牛ii de 艦tiin牛e ale Educa牛iei (peste 30 de cadre didactice), precum 艧i impactul pe care aceast膬 ac牛iune 卯l poate avea la nivelul comunit膬牛ii ne bucur膬 艧i demonstreaz膬 c膬 exist膬 o comunitate vie, puternic膬, 卯n spiritul Almei Mater Sucevensis, care are ca misiune fundamental膬 formarea de calitate a cadrelor didactice. Astfel, masteranzii au creionat 艧i format o atitudine nou膬 asupra rela牛iilor educa牛ionale dintre profesor 艧i elev 艧i au dob芒ndit abilit膬牛i de facilitator, animator socio-educativ 艧i formator鈥�.
聽 聽 聽Fiind o oportunitate de 卯nv膬牛are experien牛ial膬, activit膬牛ile 艧i aplica牛iile numeroase au presupus 艧i reflec牛ii asupra celor tr膬ite pentru ca masteranzii s膬 fie capabili s膬 re-cadreze propriile experien牛e educa牛ionale 艧i s膬 identifice elemente de formare utile devenirii personale ca exper牛i 卯n domeniul educa牛iei nonformale.
脦ntreaga activitate a avut un dublu scop: de exersare a abilit膬牛ilor pedagogice, dar 艧i de tr膬ire a unor valori fundamentale umane precum generozitatea, cooperarea, responsabilitatea, comunicarea autentic膬.
聽 聽 聽鈥濧 fost o poveste frumoas膬, scris膬 de cadre didactice inimoase 葯i dornice s膬 maximizeze 卯nv膬葲area prin minimalizarea constr芒ngerilor. Ne-am activat resurse pe care nu credeam c膬 le avem, ne-am dep膬葯it limitele 葯i am valorificat aptitudinile fiec膬ruia dintre noi, 卯nv膬葲芒nd s膬 ne cunoa葯tem mai bine pe noi 卯n葯ine 葯i pe cei din jur. La finalul cursului ne-am propus s膬 stabilim rela牛ii mai str芒nse 卯ntre formal 艧i non-formal 卯n sistemul de 卯nv膬牛膬m芒nt, s膬 motiv膬m 葯i s膬 inspir膬m al葲i colegi, dar 葯i s膬 dezvolt膬m noi proiecte care s膬 dezvolte oamenii 葯i s膬 r膬sp芒ndeasc膬 bucurie 卯n r芒ndul elevilor, profesorilor 葯i p膬rin葲ilor鈥�, a concluzionat doamna Dorina F膬rt膬i葯, masterand al 贵补肠耻濒迟膬葲颈i de 葮tiin葲e ale Educa葲iei 艧i coordonator al 卯ntregii activit膬牛i.