Cea de-a treia etap膬 a evolu牛iei 卯nv膬牛膬m芒ntului superior din Suceava a fost cea mai complex膬 艧i contradictorie, con牛in芒nd at芒t elemente de continuitate, c芒t 艧i de discontinuitate. Din nefericire, ca urmare a politicilor de dezvoltare duse 卯n anii 鈥�80, Institutul 艧i-a pierdut independen牛a administrativ膬, dar a continuat s膬 func牛ioneze didactic 艧i 艧tiin牛ific ca facultate subordonat膬 Institutului Politehnic 鈥濭h. Asachi鈥� din Ia艧i. Intrarea 卯n lichidare a facult膬牛ilor umaniste a reprezentat o grea pierdere pentru comunitatea sucevean膬. Foarte multe cadre de valoare au fost transferate 卯n alte centre universitare sau la alte institu牛ii.
Cu toate acestea, prin ac牛iunea conjugat膬 a autorit膬牛ilor locale 艧i centrale, a unor personalit膬牛i din Institutul Politehnic din Ia艧i, Alma Mater Sucevensis a continuat s膬 se dezvolte. 脦n 1985 au ap膬rut cursurile serale pentru ingineri 卯n Ma艧ini unelte, Echipamente tehnologice, Energetic膬 industrial膬, iar 卯n 1986 cursurile serale pentru ingineri 卯n Automatiz膬ri 艧i calculatoare. Din 1988, cu sprijinul IRE (脦ntreprinderea de Re牛ele Electrice) Suceava 艧i al Ministerului Energiei Electrice, a fost deschis膬 finan牛area pentru 2 noi cl膬diri, care s膬 sprijine procesul de instruire didactic膬 卯n specializ膬rile din domeniile electric, automatiz膬ri 艧i calculatoare. A continuat 艧i seria manifest膬rilor 艧tiin牛ifice de prestigiu, cum au fost edi牛iile 鈥濩onferin牛ei de lubrifica牛ie EHD鈥� sau ciclul de manifest膬ri pe tema 鈥濼ehnologii 艧i produse noi 卯n construc牛ia de ma艧ini鈥�.
脦n acest膬 perioad膬 conducerea Institutului a fost asigurat膬 de prof. univ. dr. Emanuel Diaconescu 卯n calitate de decan, care, al膬turi de conf. univ. dr. Constantin Popescu, lector univ. dr. Mihai Iacobescu, 艧ef de lucr膬ri ing. Ioan Ciornei, 艧ef de lucr膬ri ing. Eugen Cefranov, Olga Hu艧anu, Aneta Todiru牛 艧i Rodica Iordache, a reu艧it s膬 p膬streze spiritul universitar 艧i academic de la Suceava.
